Noaptea Nimanui -

Cade seara peste munţi

Unde nopţile se-ascund

În poieni necunoscute —

Arătări nemaivăzute

Stau la foc şi le ascult

Cum mă cheamă din adânc

Nu îmi pasă şi îngân

Jarul iute scăpărând

Printre flăcările-arzând

Nu e strigă, nici moroi

Nu e ştimă, nici strigoi;

Arătare cu ochi goi

Urlă peste munţi şi văi

Stau la foc şi o ascult

Cum mă cheamă din pământ

Nu îmi pasă, râd şi beau

Ce mă strigă n-am habar

Văd doar foc încins şi jar

Il tombe sur les montagnes le soir

Où les nuits se cachent

Dans les clairières inconnues -

Apparitions inédites

Je m'assois près du feu et je les écoute

Mon nom le plus profond

Je m'en fiche

Les bocaux se sont échappés rapidement

Parmi les flammes brûlantes

Il n'y a pas de cris, pas de gémissements

Il n'est pas connu, ni mort-vivant;

Les yeux bandés

Il a rugi sur les montagnes et les vallées

Je m'assois près du feu et je l'écoute

Quel est mon nom sur terre ?

Je m'en fiche, je ris et bois

Je n'ai aucune idée de comment il m'appelle

Tout ce que je vois c'est du feu et des braises